Disappearing Acts

Ca să rămânem tot în tema cu chestiile dubios de neclare...

Ceva neclar

Neclar și dubios colorat și mișcat și amețitor și mai ales nu din Istanbul, că deja era ca o obsesie. Dar curând voi reveni la turci, sunt sigură, că mai am de sortat.

Tot cu roșu

Se pare că îl găsesc peste tot...

Fast fashion

Îmi place și nu-mi place poza asta în același timp. Parcă e totul prea mișcat și e totuși doar o femeie care merge pe stradă. Pe de altă parte, îmi place pasul ei hotărât în contrast cu faldurile diafane ale hainelor, și-mi place apariția ei colorată în peisajul mai degrabă industrial.

Și, până la urmă, nu-i așa groaznică pentru o poză făcută în mare grabă, în timp ce pur și simplu treci pe lângă cineva...

Sighișoara, ziua

În timpul unui festival cvasi-inexistent, într-o Sighișoară adormită și plictisită, parcă nici poze nu-ți vine să faci... Deci dacă vi se par cam adormite fotografiile de mai jos, sa fie clar: nu-i vina mea!

Nălucă

NĂLUCĂ, năluci, s. f. 1. Ființă fantastică, imaginară; arătare, fantomă, vedenie, nălucire (1); spec. strigoi. ♦ (Adverbial, pe lângă verbe de mișcare) Foarte repede. 2. Imagine fugară și înșelătoare, închipuire deșartă; iluzie, himeră, năluceală. ◊ Expr. (Reg.) A-și face nălucă = a) a se speria, a se înspăimânta; b) a se amăgi, a se înșela; c) a i se părea că vede sau că aude ceva. 3. Imitație de peștișor, făcută din lemn sau din metal sclipitor, pe care o folosesc pescarii drept nadă artificială pentru peștii răpitori; p. gener.momeală, nadă. – Din năluci (derivat regresiv).